O scurtă privire retrospectivă și în perspectivă a Arinei Stoenescu, membră a juriului CMFC în edițiie 2014 și 2015.

CMFC: Constituie concursul CMFC un prilej de radiografiere a designului de carte românesc? Considerați necesar acest concurs?

Arina Stoenescu: Concursul Cele mai frumoase cărţi este necesar nu numai pentru că reuşeşte să facă o radiografiere a designului de carte românesc dar şi pentru simplul motiv că atrage atenţia şi problematizează înţelegerea noţiunii de frumos şi profesionalism în ce priveşte designul de carte. Cartea “frumoasă” care implică un efort profesionist trebuie înţeleasă atât în contextul românesc, dar şi internaţional, concursul având posibilitatea de a contextuliza tradiţia românească, dar şi de a articula o discuţie iniţată şi documentată în materie.

CMFC: Influenţează platforma CMFC mediul editorial și implicit piața de carte din România? Influențează direcţiile vizuale în ce priveste producţia tipografică românească?

A.S: Îmi doresc foarte mult ca platforma CMFC să influenţeze şi să acţioneze ca un catalizator în mediul editorial şi piaţa de carte din România. Pentru a realiza acest deziderat este nevoie de un efort susţinut şi de lungă durată care să stimuleze atât editurile în a investi în ilustraţie, şi design grafic de calitate, atât autohton cât şi internaţional, dar şi să acţioneze ca un îndrumător pedagogic pentru publicul cititor. Cititorul trebuie expus la calitate grafică pentru ca acesta să aibă pretenţia şi cunoştinţa pentru a cere calitate.

C.M.F.C: Cu ce rămâi după un astfel de concurs, atât la nivel profesional cât și uman?

A.S: Prin natura profesiei mele de designer de grafică, dar şi pentru că am un interes personal în ce priveşte cartea românească în general şi cea dedicată copiilor în mod special, am monitorizat publicaţiile româneşti din anii 90 şi până în prezent. Am făcut-o periodic şi activ. Concursul CMFC nu numai că mi-a adus în atenţie în mod organizat şi coerent un număr de cărţi, dar mi-a oferit şi posibilitatea unui dialog profesional cu colegi de breaslă atât din România, cât şi din afara ţării. Am putut astfel urmări evoluţia designului de carte românesc de la subordonarea la standardele stas din perioada comunistă, perioada de tranziţie de la designul analog la cel digital (cu catastrofele tipografierii lipsite de înţelegere a procesului şi scopului acesteia) până la rezultatele foarte promiţătoare ale celei de-a doua decade a secolului XXI când designul de carte românesc a început să găsească soluţii interesante şi să se regăsească vis a vis de contextul european. Pe plan uman am o satisfacţie deosebită şi mă bucur foarte mult când văd că se pot face lucruri foarte interesante în România în ce priveşte cartea şi că există un interes din partea anumitor persoane de a se organiza, a crea platforme profesionale şi a gândi acţiuni pe termen lung care să ajute dezvoltarea designului grafic în România. Am învăţat mult din toate întâlnirile pe care le-am avut legate de platforma CMFC.

C.M.F.C: Alte observaţii / critici / sfaturi acum că ne apropiem de a cincea ediţie?

A.S: Mi se pare o idee foarte bună de a se edita o publicaţie/catalog aniversară care să contextualizeze proiectul şi să aducă în atenţia publicului larg, dar şi a altor actori din branşă platforma creată.

Ce mi se pare de asemenea foarte important este instituţionalizarea acestui demers printr-o colaborare strânsă cu Biblioteca Naţională a României. Este o formulă care ştiu că funcţionează foarte bine în Suedia, colaborarea cu Biblioteca Naţională a României ar putea constitui o garanţie că platforma CMFC să se dezvolte şi să aibă un spaţiu dedicat.