Annette Lucas (graphic designer și editor), invitată din Franţa cu sprijinul Institutului Francez din Bucureşti, pentru jurizarea din cadrul proiectului Cele mai frumoase cărți din România 2016.

Un interviu realizat de Erika Ciuică. Muţumiri pentru traducere Aniei Vilal.
Materialul a fost realizat în cadrul parteneriatului cu Clubul Scriitoarelor și este publicat si aici http://clubulscriitoarelor.ro/interviu-conceperea-si-realizarea-unei-carti-frumoase-cer-mult-timp-dar-si-anumite-calitati-si-grija/
*
Erika Ciuică: Agenţia de creaţie vizuală, Atalante, pe care aţi înfiinţat-o în 1992 cu Xavier Barral şi Stéphane Trapier, intervine în domeniile de comunicare, editare, semnalizare, multimedia.Care sunt marile voastre provocări actuale în editarea de cărţi?
Annette Lucas: Aş spune că provocările noastre actuale sunt din nefericire bugetare! Conceperea şi realizarea unei cărţi frumoase cer mult timp (dar şi anumite calităţi şi grijă…). Bugetele sunt adesea prea fixe ca să remunereze tot acest timp. Trebuie aşadar să căutăm finanţări, parteneriate: este o nouă profesie a editării, care nu a fost a noastră la început! Dar a face o carte rămâne o aventură pasionantă, la care nu dorim să renunţăm…
Care este cel mai inovator proiect pe care l-aţi finalizat în domeniul editării şi cum v-a venit ideea?
Cărţile realizate de Xavier Barral, precum “Sophie Call – Monique”,– sau “Evoluţie” despre schelete (un proiect enorm de creaţie foto cu un montaj care a durat 5 ani) – a căror aventură am urmărit-o, dar pe care nu le-am conceput eu însămi. Am realizat “Contralovituri” în întregime, cu fotograful Jane Evelyn Atwood, portrete optimiste de femei care au suferit violenţe, dar care au reuşit să le depăşească. Nu sunt sigură că este « inovator » ca formă (voiam să fie cât mai simplu posibil), dar la acea vreme a fost ca fond.
Cum vedeţi viitorul cărţii ca obiect ? Forma mai poate ajuta autorul?
Viitorul cărţii? Să-ţi iei timpul necesar de a face cărţi frumoase, obiecte frumoase, de calitate, perene. Acestea pot fi cărţi “imagini de marcă”, care valorifică imaginea unei societăţi, a unei instituţii sau o competenţă (prin calitatea imaginii şi a textului, excelenţă, ştiinţă, perenitate…). Sau cărţi de artişti, artişti plastici sau fotografi, care se pot exprima pe acest suport cu texte sau/şi imagini (ca Sophie Call). Forma este importantă: ea individualizează obiectul, îl face unic (formatul său, design-ul său, hârtia sa etc. …) şi trebuie să-i susţină conţinutul. Şi, dacă este reuşită, ea poate glorifica conţinutul.
Frumuseţea stă în ochii privitorului. Oare o carte frumoasă nu este întotdeauna o chestiune de gusturi? Şi de ce gusturile unora sunt mai relevante decat ale altora?
Nu cred că este o chestiune de gusturi. Există un echilibru, o justeţe care ating. O justeţe între formă şi sens.
Cum aţi devenit atrasă de artele vizuale? Aveţi alte pasiuni, complet diferite, distincte de acestea?
În copilărie desenam, mama mă ducea la muzeu, erau afişe pe pereţii salonului; eram bulversată de Picasso sau Modigliani. După 1 an de arhitectură am plecat în Anglia pentru a urma o şcoală de artă şi am ales să studiez grafica pentru a comunica, a transmite mesaje «activiste» (eram destul de militantă la acea vreme pentru pace, egalitate, femei etc. …) şi de asemenea a organiza informaţia (am adorat să lucrez în presa scrisă, la Libération sau Télérama).
Cum vi se pare piaţa românească de creaţie vizuală în editarea cărţilor în comparaţie cu cea franceză? Puteţi să ne împărtăşiţi anumite sfaturi?
Nu o cunosc încă foarte bine, de aceea participarea la proiectul “Cele mai frumoase cărţi din România” mă interesează foarte mult!
* * *
Erika Ciuică: L`agence de création visuelle, Atalante, que vous avez créée en 1992 avec Xavier Barral et Stéphane Trapier, intervient dans les domaines de la communication, de l`édition, de la signalétique, du multimédia. Quels sont vos grands défis d`aujourd`hui dans l`édition des livres ?
Je dirais que les défis pour nous aujourd’hui sont malheureusement budgétaires ! Concevoir et réaliser un beau livre nécessite beaucoup de temps (mais également de qualités et de soin…). Les budgets sont souvent trop justes pour rémunérer tout ce temps. Il faut donc chercher des financements, des partenariats : c’est un nouveau métier de l’édition, qui n’est pas le notre au départ ! Mais faire un livre reste une aventure passionnante, à la quelle nous ne souhaitons pas renoncer…
Quel est le projet le plus innovant que vous avez finalisé dans le domaine de l`édition et comment l`idée a surgi dans votre esprit ?
Les livres réalisés par Xavier Barral, comme “Sophie Call – Monique”, – ou « Evolution” sur les squelettes (énorme projet de création photographique qui a mis 5 ans à se monter) – dont jai suivi l’aventure mais que je n’ai pas conçu moi-même. J’ai réalisé « A contre-coups » entièrement, avec la photographe Jane Evelyn Atwood, des portraits optimistes de femmes ayant subi des violences mais s’en étant sorties. Je ne suis pas sure qu’il soit « innovant » dans sa forme ( je le voulais aussi simple que possible) mais il l’était à l’époque sur le fond.
Comment voyez-vous l`avenir du livre comme objet ? Est-ce que la forme peut encore aider l`auteur ?
L’avenir du livre ? Prendre le temps de faire de beaux Livres, de beaux objets, de qualité, perennes. Cela peut être des livres “images de marque”, qui valorisent l’image d’une entreprise, d’une institution ou un savoir faire (par la qualité de l’image et du texte, l’excellence, le savoir, la pérennité…). Ou des livres d’artistes, plasticien ou photographe, qui peuvent s’exprimer sur ce support avec des textes, ou/et des images (comme Sophie Call). La forme est importante : elle singularise l’objet, le rend unique (son format, son design, son papier, etc…), et elle doit être au service du contenu. Et si elle est réussie, elle peut magnifier le contenu.
La beauté est dans les yeux de celui qui regarde. Est-ce qu`un beau livre n`est pas toujours qu`une affaire de goût ? Et pourquoi les goûts des uns sont plus importants que ceux des autres ?
Je ne crois pas que ce soit une affaire de gouts. Il y a un équilibre, une justesse, qui touchent. Une justesse entre la forme et le sens.
Comment êtes-vous devenue attirée par les arts visuels ? Est-ce que vous avez d`autres passions, complètement différentes de celles-ci ?
Enfant je dessinais, ma mère m’enmenait au musée, il y avait des affiches sur les murs du salon ; j’ai été bouleversée par Picasso ou Modigliani. Après 1 an d’architecture je suis allée en Angleterre faire une école d’art et jai choisi d’étudier le graphisme pour communiquer, envoyer des messages « activistes » (j’étais assez militante à l’époque, pour la paix, l’égalité, les femmes, etc..), et aussi organiser l’information (j’ai adoré travailler dans la presse écrite à Libération, ou à Télérama)
Comment trouvez-vous le marché roumain de création visuelle dans l`édition des livres par rapport à celui français ? Est-ce que vous avez des astuces à nous partager ?
Je ne le connais pas encore très bien, c’est la raison pour laquelle participer au projet “Les plus beaux livres de Roumanie” m’intéresse vivement !
Je vous remercie par avance de votre réponse et je vous prie d`agréer, Madame, mes salutations distinguées!